Retinopatia prematurului – afecțiune a retinei întâlnită la copiii născuți prematur

Retinopatia prematurului este o afecţiune a retinei întalnită la copiii născuţi prematur, cu greutate mică la naştere. Mult timp a fost considerată una din cele mai de temut complicaţii ale prematurităţii, dar tehnicile moderne de tratament şi prevenţie utilizate în ultimul timp au facut mari progrese, conducând la scăderea numărului de cazuri de orbire la aceşti copii. 50 % din copiii prematuri, cu greutate la naştere sub 1800 grame sau cu vârsta gestaţională mai mică de 30 săptămâni, pot dezvolta retinopatie. Riscul devine cu atât mai mare, cu cât scade vârsta gestaţională şi greutatea la naştere. Alţi factori implicaţi în apariţia acestei afecţiuni sunt:

Deficitul de vitamine (în special vitamina E) existent la prematuri (achiziţia vitaminelor şi mineralelor de către făt făcându-se în ultimul trimestru de sarcină);
Expunerea prelungită la oxigen în concentraţii mari;
Ventilaţia mecanică (menţinerea respiraţiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioadă mare de timp;
Oxigenare insuficientă cu menţinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon în sânge;
Anemia, insuficienţa cardio-respiratorie, şocul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, bolile congenitale;
Boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arterială, fumatul;
La născuţii prematur, retina, ca şi alte organe, nu este complet maturizată. Prezenţa factorilor de risc determină o dezvoltare anormală a retinei, cu apariţia unui conglomerat de vase de sânge aberante, care mai târziu se fibrozează şi conduc la formarea unor membrane în interiorul ochiului şi dezlipire de retină. Procesul debutează de obicei după primele două săptămâni de viaţă, iar leziunile finale, ireversibile, se stabilesc după 6 luni.

Gravitatea bolii este legată de precocitatea debutului şi de evoluţia procesului de degenerare. Astfel, copiii pot prezenta mai tarziu glaucom, strabism, miopie, ambliopie sau pierderea totală a vederii.

Pentru prevenirea acestei complicatii este necesar, în primul rând prevenirea naşterii premature, cu dispensarizarea gravidelor cu risc de către medicul de familie şi efectuarea controalelor periodice la medicul obstetrician. Dacă copilul se naşte înainte de termen se începe monitorizarea strictă a funcţiilor vitale, medicaţia se stabileşte cu mare prudenţă ca şi concentraţia oxigenului în aerul administrat prematurului. Prematurii cu risc de retinopatie necesită consult oftalmologic după 3-4 săptămâni de la naştere apoi controale periodice la 2-3 săptămâni pentru evidenţierea unor eventuale leziuni ale retinei încă din stadiile incipiente. Chiar dacă Ministerul Sănătăţii are un program special pentru depistarea problemelor oculare ale bebeluşilor prematuri, coordonat de Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului din Capitală (IOMC) acesta nu se aplică decât în zece judeţe din ţară (Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi Bucureşti). Odată ce afectarea retinei s-a produs, intervenţia cu laser poate recupera integral vederea. Este bine ca mămicile care nasc prematur să insiste în maternitate să li se facă examinări oftalmologice periodice copiilor lor.

Dr. Dana Preoteasa,
medic primar oftalmolog, Doctor în ştiinţe medicale
Cabinetele ONIOPTIC

Retinopatia prematurului - afecțiune a retinei întâlnită la copiii născuți prematur

Programează-te

pentru a beneficia de servicii oftalmologice de excepție