Cataracta congenitală

 

Multele ore de dezbateri din mass-media au atras atenţia opiniei publice asupra infecţiilor intraspitaliceşti (nosocomiale), cu consecinţe extreme de grave asupra sănătăţii şi chiar vieţii pacienţilor.  Cum s-a ajuns să ne temem aşa de mult de ele? Datorită unor compromisuri zilnice, rezultatul subfinanțării cronice a sistemului sanitar, care face ca măsurile de sterilizare să nu fie întotdeauna cele mai eficiente. Mediul spitalicesc  trebuie să asigure cea mai mare siguranţă  din punct de vedere al sănătății personale, dar, în sistemul sanitar românesc, riscul de a contracta o infecţie nozocomială este foarte ridicat. Fiecare dintre noi suntem “contaminați” cu o floră saprofită formată din microorganisme nepatogene, care trăiesc pe piele, în nas, în tubul digestiv,etc. Datorită traficului mare de persoane, spitalele reprezintă locul de întâlnire al multor tulpini de germeni, dintre care se vor selecta cele foarte rezistente la tratament. Cei mai frecvenți şi de temut agenți infecțioși intraspitalicești sunt Stafilococul aureu și bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa). O bacterie “de spital” dezvoltă foarte rapid antibioticorezistență, şi pacientul care are neşansa să dobândească o astfel de infecţie, are un prognostic rezervat. Infecţiile intraspitaliceşti necesită costuri suplimentare din partea sistemului medical de sănătate, deja confruntat cu lipsa acută de medicamente şi resurse financiare.

Un exemplu sugestiv îl reprezintă infecţiile plăgilor chirurgicale,  în care inocularea se realizează în cadrul spitalului, iar boala devine manifestă clinic abia după externare;

Aceasta cu atât mai mult, cu cât infecţia se localizează la nivelul ochiului, organ extrem de sensibil, foarte receptiv la infecţii, care pot evolua de la afecţiuni banale (cum sunt conjunctivitele, blefaritele, furunculele sau abcesele palpebrale), până la complicaţii grave intraoculare (keratite, endoftalmite) cu consecinţe permanente asupra vederii sau compromiterea globului ocular. Unele infecţii foarte grave se pot extinde în orbită, determinând celulitele sau abcesul orbitar. Acestea, prin canalele de legătură dintre craniu şi orbită se pot transmite, de-alungul vaselor de sânge sau nervului optic la nivelul creierului, complicîndu-se cu reacţii meningeale sau encefalite care au risc vital foarte crescut. Mecanismul infecţios implică colonizarea globului ocular cu microorganisme în timpul unei intervenţii oculare chirurgicale desfăşurată într-un mediu nesteril, mai ales când aceasta se prelungeşte sau apar complicaţii intraoperatorii. Este suficient ca un singur microb să pătrundă în cavitatea oculară, vehiculat din aer, apă, mâini sau suprafeţe contaminate. Pentru evitarea oricărui risc de infecţie intraoperatorie trebuie creat un mediu perfect steril. Dar pentru aceasta, blocul operator trebuie echipat cu centrale de purificare a aerului, care conţin filtre speciale Hepa ce trebuiesc înlocuite periodic. Şi câte spitale din România sunt dotate cu astfel de echipamente extrem de scumpe? Sau, dacă au primit, prin investiţii speciale, o astfel de investiţie câte mai sunt capabile de a le întreţine şi ale schimba periodic?

Deoarece infecţiile încrucişate au o pondere considerabilă în rândul infecţiilor nosocomiale, igienizarea corectă a mâinilor (apa, săpun, dezinfectant cutanat), reprezintă cel mai eficient mijloc de prevenire a îmbolnăvirilor. Utilizarea intensă a agenţilor de spălare a mâinilor ce conţin substanţe cu rol antiseptic este recomandată înainte şi după fiecare intervenţie chirurgicală sau examinare clinică a unui pacient. Purtarea echipamentui de protecţie (halatul, boneta, masca şi mănuşile sterile) sunt vitale în timpul oricărei manevre, intervenţii chirurgicale, sau examinare clinică. Ideal este a se folosi materiale de unică folosinţă, atât în ceea ce priveşte echipamentul personalului, cât şi al pacienţilor, dar mai ales în timpul utilizării diverselor dispozitive şi instrumente (seringi, tubulatura diverselor aparate şi instrumente).

Analiza continuă a ratei infecţiilor într-o anumită unitate spitalicească contribuie la aprecierea eficienţei programelor de supraveghere şi control epidemiologic şi evidenţiază segmentele din sistem unde trebuiesc luate măsuri suplimentare. Pentru siguranţa intervenţiilor chirurgicale şi protecţia pacienţilor împotriva infecţiilor, în cadrul Centrului de Chirurgie Oftalmologică ONIOPTIC asigurăm o  sterilizare continuă a aerului, realizată prin centrale de purificare şi lămpi bactericide cu emitere de radiaţii ultraviolete protejat, în flux. Pentru fiecare pacient folosim seturi de îmbrăcăminte, câmpuri sterile şi instrumentar de unică folosinţă; personalul nostru este permanent instruit şi pregătit în conformitate cu protocoale speciale, astfel încât orice infecţie nosocomială este eliminată.


Dr. Preoteasa Dana
Medic primar oftalmolog, doctor în ştiinţe medicale,
Centrul de chirurgie oftalmologică ONIOPTIC, Craiova