Tomografia în coerenţă optică – metodă modernă de investigaţie în oftalmologie

 

 

Tomografia în coerenţă optică (OCT) este o metodă imagistică, non-invazivă, non-contact, de înaltă rezoluţie  (sub 10 microni), utilă în diagnosticarea şi investigarea bolilor retinei si nervului optic. Permite captarea de imagini ale  ţesuturilor în timp real, fiind o aşa-zisă „biopsie in vivo“. Nu necesită o pregătire prealabilă a pacientului, nu este dureroasă şi nici iradiantă.

OCT-ul este utilizat în stabilirea diagnosticului şi urmărirea evoluţiei a numeroase afecţiuni ale retinei: edemul macular din retinopatia diabetică, degenerescenţa maculară legată de vârstă, gaura maculară, membranele epiretiniene, corioretinopatia  seroasă centrală, miopia forte, retinoschisisul. Este de un real folos în stabilirea conduitei terapeutice.

În timpul examinării se realizează şi o hartă a grosimii retinei în regiunea centrală sau în periferia acesteia. De asemenea, se poate cuantifica cantitatea de lichid acumulată subretinian sau intraretinian, prezenţa unor membrane pre-, intra- şi retro-retiniene. Modificarea în timp a acestor parametri se corelează cu evoluţia bolii şi răspunsul la tratament.

Datele oferite arată cât de eficientă este  terapia laser în edemul macular din retinopatia diabetică. În funcţie de aspectul OCT se poate lua decizia necesităţii intervenţiei chirurgicale sau efectuării injecţiilor intraoculare.

Pacienţii cu degenerescenţă maculară legată de vârstă pot fi monitorizaţi prin tomografie în coerenţă optică şi angiofluorografie, examene care nu se exclud, ci se completează reciproc. Tomografia în coerenţă optică este decisivă pentru aplicarea tratamentului laser în această boală, a terapiei intra-oculare sau intervenţiilor chirurgicale. În gaura maculară, pe baza examenului tomografic, se stabileşte momentul operator.

OCT-ul şi-a găsit o largă aplicabilitate în stabilirea diagnosticului de glaucom, a progresiei bolii şi monitorizarea suspecţilor de glaucom. El măsoară grosimea stratului fibrelor nervoase care intră în componenţa nervului optic. Stabilirea diagnosticului de glaucom primitiv cu unghi deschis presupune o tensiune intraoculară crescută sau chiar normală, prezenţa defectelor de câmp vizual (care apar când sunt pierdute peste 25% din fibrele nervoase), modificări de tip glaucomatos ale capului nervului optic vizibile la fundul de ochi şi diminuarea grosimii stratului de fibre nervoase decelate de examenul OCT. Semnele OCT sunt precoce şi preced pierderile de câmp vizual.

În cazul pacienţilor deja diagnosticaţi, reducerea stratului fibrelor nervoase şi deteriorarea aspectului capului nervului optic observată de către medicul oftalmolog la fundul de ochi sunt, conform Ghidului european de glaucom, semne certe ale progresiei glaucomului şi evident ale necesităţii schimbării atitudinii terapeutice.

Examenul OCT la pacienţii cu glaucom este indicat a se practica anual, iar pentru patologia retiniană, tomografia se poate repeta ori de câte ori consideră medicul oftalmolog.

Tomografia în coerenţă optică este aşadar un instrument modern de investigaţie, de un real ajutor atât pentru medicul oftalmolog, cât şi pentru pacient, care poate beneficia astfel de un diagnostic precoce şi o urmărire atentă a evoluţiei stării sale de sănătate şi, nu în ultimul rând, de stabilirea unei anumite conduite terapeurice.


Dr. Felicia Ciolacu
Medic specialist odftalmolog
Cabinetele medicale ONIOPTIC Craiova şi Slatina